Un Ironman pe zi

Asta a facut Andrei Rosu timp de 10 zile.
Andrei Rosu a participat la primul sau Deca Ultratliaton, in Elvetia, si s-a clasat pe locul 9.
Andrei Rosu, numarul de concurs 26 © Katrin Meier / ultratriathlon.ch
de Andreea Vasile

Atletul Andrei Rosu a reusit inca o victorie in palmaresul personal cand a incheiat, cu succes, Deca-ul de la Buchs, din Elvetia. Pe scurt, el a facut in fiecare zi cate un Ironman, timp de 10 zile. A inotat, a pedalat, apoi a alergat pentru ca, a doua zi, s-o ia de la capat. Si tot asa pana cand a ajuns la final. Evenimentul a avut loc din 24 august in 2 septembrie. Cu numarul de concurs 26, Andrei a incheiat pe locul al 9-lea din 11 participanti barbati si spune ca experienta a fost cea care a contat pentru el, de data aceasta. La categoria Dublu Deca, adica 20 de Ironman-uri in 20 de zile consecutive, ”batalia” a fost si mai restransa, doar 6 barbati si 2 femei aventurandu-se in asa ceva. Am vorbit cu Andrei despre cursa aceasta si despre impresiile pe care le-a adunat.

In Elevetia ai participat la primul tau Deca. Cum a fost?
A fost prima data cand am facut Deca. Am inceput cu triatlonul in urma cu 4 ani, in 2012, luna mai, cand am facut un Half Ironman, apoi, in septembrie, acelasi an, am facut un Ironman intreg. Pe urma, in primavara lui 2013, am facut un dublu Ironman, apoi in noiembrie 2013 am facut un triplu Ironman, in octombrie 2014 am facut un Cvadruplu Iroman, adica cinci, deci cresterea a fost progresiva. Iar acum am simtit ca e momentul sa incerc si un Deca. De fapt, de cand am pasit in lumea tritalonului, un obiectiv a fost ca in maxim 5 ani sa pot sa termin un Deca, considerat de triatlonisti Mecca-ul lor, adica fiecare isi propune sa faca asa ceva o data in viata.

Andrei Rosu a participat la primul sau Deca, in Elvetia, si s-a clasat pe locul 9.
Andrei Rosu la primul sau Deca, in Elvetia © Katrin Meier / ultratriathlon.ch

Ce a insemnat acest Deca din punctul de vedere al experientei din concurs?
In primul rand, daca vorbim de antrenament, toata lumea se gandeste ca daca pentru un Ironman te antrenezi X ore pe săptămână, pentru un Deca te antrenezi de 10 ori mai mult ca număr de ore, numai că, tehnic, asta nu e posibil. Asa ca trebuie sa ai antrenamente care sa simuleze partile grele ale unui Deca, adica, pentru mine, construirea andurantei, ca despre asta e vorba, s-a facut in cativa ani. De exemplu, unul dintre antrenamentele mele preferate are loc vineri noaptea cand, dupa o saptamana de lucru, cand primul meu gand e sa ma culc, astept pana la 10 seara si, cand simt ca ma ia somnul, atunci fac un antrenament care dureaza toata noaptea, fie ca e vorba de o alergare, inot sau bicicleta. Lucrurile de felul asta construiesc anduranta si, daca nu abandonezi la antrenament, cu siguranta vei duce cursele la bun sfarsit.

In concursul din Elvetia ai avut parte si de vreme calduroasa, si de vreme ploioasa. Cum influenteaza schimbarile meteo parcursul in competitie?
Eu am invatat ca daca creierul e fericit, si restul corpului e fericit. Orice cursa de peste 5 ore, e o cursa in care strategia e foarte importanta. Atata vreme cat dai corpului ceea ce el are nevoie, poti sa mentii o stare fizica si psihica buna. Eu sunt un atlet care prefera cursele la temperaturi ceva mai scazute, asta poate si pentru ca prima mea cursa a fost la Polul Nord, deci m-am antrenat pentru frig, dar, de obicei, daca temperatura sare de 20 de grade, nu simt ca mai performez foarte bine.

In Elvetia am avut parte de o surpriza pentru ca cursa care a avut loc la poalele Alpilor, unde vara inseamna maxim 20 -22 de grade, anul asta a fost exceptie, au spus-o si elvetienii, pentru ca au fost 5 zile consecutive cu peste 30 de grade. Si asta s-a resimtit la proba de bicicleta care avea loc in camp deschis, deci nu eram protejati de nimic, umbra, copaci sau altceva. Asa ca mi-a luat ceva sa ma aclimatizez, insa din fericire, in ziua a 6-a, a venit ploaia, deci a scazut temperatura si m-am simtit foarte bine, in elementul meu. Toti ceilalti participanti si-au pus manusi, geci groase, suprapantaloni, eu am continuat in maneca scurta si pantaloni scurti si m-am simtit excelent.

Ce a fost interesant, si stiam asta de la alti atleti care facusera curse de Deca, Dublu Deca sau Triplu Deca, e ca daca duci cu bine primele 6 zile, din ziua a 7-a corpul isi redefineste realitatea si se simte excelent si poti sa continui fara probleme astfel de provocari, adica un Ironman pe zi, ceea ce s-a si intamplat. Nu stiu daca a fost efectul placebo sau chiar asta e adevarul, insa si eu din ziua a 6-a am inceput sa ma simt foarte bine si cele mai bune rezultate le-am avut in zilele 8 si 9. Si probabil ca as fi putut avea un rezultat foarte bun si-n ziua 10, ultima, dar am preferat sa o abordez ca pe o cursa de recuperare, astfel incat corpul sa revina la normal si sa ma pot reface rapid si sa pot incepe antrenamentele pentru vaslit, pentru Atlantic Challenge.

Pentru prima data dupa ce ai terminat o cursa de acest gen, textele pe care le-ai scris pe blogul tau nu au fost despre experienta ta acolo, ci despre oamenii pe care i-ai intalnit. De ce?
Cand mergi la un maraton in oras, esti la start cu 10 – 20.000 de oameni, ti-ai alergat cursa si pleci acasa. Stii foarte putine despre cei din jurul tau, poate in ultimii kilometri mai apuci sa schimbi cateva cuvinte cu cineva care e la fel de zombie ca tine. La o cursa de 10 zile insa, sunt foarte multe momente in care pedalezi alaturi de cineva sau alergi alaturi de cineva si inevitabil incepi sa discuti si sa-i afli povestea. Desi lumea, chiar daca declarativ nu vine la triatloane pentru a concura, ci pentru a descoperi ceva in interiorul fiecaruia, in primele doua zile participantii chiar concureza, trag tare, castiga sau nu, insa din ziua a 3-a, a 4-a, ei devin mai relaxati si-i intereseaza sa duca cursa la bun sfarsit, sa-i cunoasca pe ceilalti, plus ca intervine un fel de solidaritate, caci traind niste stari pe care si ceilalti participanti le traiesc, ai mai multa empatie in raport cu ei.

In general, oamenii care vin la astfel de evenimente sportive dedicate amatorilor sunt oameni obisnuiti care frapeaza prin simplitatea lor. De aceea, eu zambesc cand aud ca se zice despre ei ca sunt superoameni. Pentru mine asta e doar o scuza a altora ca sa nu faca diferite lucruri. Si de aceea ne imaginam ca cei care fac anumite lucruri sunt superoameni, au o inzestrare deosebita, fizica sau psihica, din nastere, insa nu e deloc asa, sunt oameni care au invins dificultatile si care au poate acelasi program pe care-l au si colegii lor la birou, dar care doresc sa faca astfel de lucruri si se intreaba: ok, cum pot sa fac asta?

Acum ca ai incheiat acest Deca, te gandesti la un Dublu sau chiar un Triplu?
Bineinteles! Ma tenteaza si chiar si acum cred ca as fi putut sa continui cu inca 10 Ironman-uri. Am avut o unda de regret ca nu m-am inscris direct la Double Deca, dar e mai intelept ce am facut, adica sa fac un simplu Deca inainte. In perspectiva insa o sa ajung si la Dublu sau Triplu, dar probabil peste 4 ori 5 ani, cand voi fi terminat cu proiectele in care sunt deja implicat. Proiectul cu vaslitul, Atlantic Challenge, va fi cel putin la fel de dur, daca nu mai dur decat acest Deca sau, daca nu, cu siguranta ne va scoate din zona de confort mai mult, pentru ca vorbim despre a fi 4 oameni intr-un spatiu de cativa metri patrati, de-a fi total izolati de lume pentru aproape 2 luni, de-a fi in mijlocul furtunii in unele momente, de-a gestiona o gramada de momente dificile, deci o provocare cel putin la fel de mare ca la Deca. Insa acest Deca a pus cu siguranta o caramida la capitolul anduranta si incredere ca pot realiza astfel de proiecte.

Cele mai multe dintre proiectele in care te bagi au mentiunea ”primul”: primul roman, prima echipa romaneasca ce a facut cutare lucru. De ce conteaza aspectul acesta al memorabilitatii?
De multe ori ma lovesc de replica conationalilor mei care spun: eu n-as putea sa fac asta. Adica ne uitam la curse extreme si lucruri pe care altii de pe planeta asta le fac si noi zicem: ah, eu sunt roman, nu pot sa fac asta! Dar sunt scuze. Asa ca atunci cand un om obisnuit, cum sunt eu, reuseste sa faca astfel de lucruri, se mai schimba din perceptia asta ca nu se poate. Oamenii prind astfel curaj si, pana la urma, fiecare roman are Everestul lui personal de cucerit. Pentru mine o victorie e si daca acesti oameni se ridica de pe canapea sa faca miscare macar 10 minute. Cred ca in momentul in care incepem sa facem mai mult sport, se schimba multe lucruri in bine in viata noastra, dar si a societatii, pe termen lung.

Andrei Rosu a participat la primul sau Deca Ultratliaton, in Elvetia, si s-a clasat pe locul 9.
Andrei Rosu © Stefan Meier

Vrei sa ramai la curent cu cel mai tare continut de pe RedBull.ro? Aboneaza-te la singurul newsletter care iti da aripi!

citeste mai multe despre
Urmatorul articol