Pentru un sportiv de performanță, copilăria înseamnă ore întregi de antrenamente, disciplină și concentrare. Tocmai de aceea, numai cei mai dedicați dintre ei ajung să aibă rezultate remarcabile. Ana Georgescu a crescut în sala de sport. Ca parte din echipa națională de juniori la gimnastică ritmică, ea a obținut peste 40 de medalii de aur și peste 30 de medalii de argint și bronz în competiții naționale și internaționale.
La 15 ani, Ana a devenit cea mai tânără membră a companiei de spectacole AEROS, cu care a călătorit în toată lumea și cu care a ajuns inclusiv pe scenele de pe Broadway.
Azi, Ana e instructor de fitness și aerobic și predă zumba pasionaților de mișcare și viață sănătoasă și călătorește, în continuare, în toată lumea, unde formează noi instructori în această disciplină, fiindcă e specialist internațional acreditat.
Spune-mi cinci lucruri bune pe care sportul le-a adus în viața ta.
Disciplina, spiritul competitiv, experiența lucrului sub presiune, creativitatea și, nu în ultimul rând, oamenii pe care i-am întâlnit.
Ce înseamnă mișcare constantă și moderată și de ce, în ciuda încurajărilor primite, nu putem deveni totuși din niște oameni obișnuiți, niște sportivi de performanță doar pentru că decidem ”să ne depășim limitele”?
Mișcarea înseamnă viață și mișcarea moderată și echilibrul ar trebui să fie idei pe care fiecare om le înțelege și le aplică pentru un stil de viață sănătos. În ceea ce privește sportul de performanță, vorbim despre un grup restrâns de persoane, care au trecut prin multe filtre de selecție, atât fizice, cât și mentale pentru a se putea încadra în tiparul potrivit pentru ramura sportivă practicată. În acest caz, vorbim despre aptitudini, calități motrice necesare sportului ales, dedicare și sacrificii care trebuie făcute cât mai devreme posibil. Sportul de performanță trebuie început la vârste cât mai fragede pentru ca atât corpul, cât și mintea să se poată adapta cu cât mai mare ușurință regimului impus de sportul de performanță. Datorită înaintării în vârstă, limitările devin din ce în ce mai evidente și greu de depășit.
Din punct de vedere anatomic, corpul uman nu este proiectat să facă elementele spectaculoase executate de o gimnastă.
Care sunt trei adevăruri despre viața unui sportiv de performanță de care oamenii sunt puțin conștienți?
În sportul practicat de mine, gimnastica ritmică, mă gândesc în primul rând la durata extinsă a antrenamentelor și la complexitatea acestora. De la studierea baletului clasic până la antrenamentele de forță fizică sau repetarea exercițiilor de concurs (așa numitele integrale), de cele mai multe ori șase ore pe zi se dovedeau a fi insuficiente pentru a acoperi volumul de muncă necesar.
Un alt adevăr este referitor la accidentări. Realitatea este că, din punct de vedere anatomic, corpul uman nu este proiectat să facă elementele spectaculoase executate de o gimnastă. Dificultatea acestora, orele lungi de repetări interminabile, oboseala sau, de multe ori, condițiile de antrenament nefavorabile lasă urme asupra sportivilor și dau naștere la accidentări mai mult sau mai puțin grave.
Iar un al treilea adevăr, deși aș putea fi catalogată drept subiectivă, este că am avut șansa să practic cel mai frumos sport. Gimnastica ritmică este la granița dintre sport și artă, îmbinând grația baletului clasic, îndemânarea deosebită, rezistența și forța unui atlet, toate prezentate într-un exercițiu care poate fi judecat de arbitri sau urmărit de către necunoscători sub formă de spectacol.
Când ai devenit performer în companiile AEROS și Ryth.Mix?
Am avut onoarea de a deveni membru al companiei AEROS la vârsta de 15 ani, fiind cel mai tânăr artist al echipei și am performat alături de ei timp de cinci ani. A fost o tranziție interesantă din care am avut multe de învățat. De la emoția fiecărei piese, la sutele de oameni din public, scenele înclinate ale teatrelor sau turneele de luni de zile petrecute alături de colegi, și echipă, și staff în autocarul companiei, avioane și hoteluri, totul a însemnat o constantă adaptare și evoluție de la viața de sportiv la cea de artist. Rhyth.Mix a fost un alt proiect deosebit înființat în Italia, din care mă bucur că am avut șansa să fac parte și alături de care am susținut spectacole în Bari, Milano și Roma.
Ce a însemnat pentru tine să ajungi în spectacole pe Broadway?
Orice artist își dorește să performeze pe Broadway. A fost un vis pe care nu am îndrăznit să îl visez până nu ne-a fost anunțat în mod oficial turneul de la New York alături de compania AEROS. Pregătirea spectacolului a fost riguroasă și a fost condusă de doi dintre coregrafii spectacolului, Daniel Ezralow și David Parsons, și de coordonatoarea companiei, Maria Fumea. E amuzant că m-ai întrebat de exigența din spatele unui show de nota 10. Ca într-un fel de joc (foarte serios, de altfel), după fiecare spectacol, când se lăsa cortina, o așteptam pe doamna Fumea cu nota meritată. Dacă nu mă înșel, în cinci ani, cât am fost alături de companie, am primit o singură dată nota 10 curat. Un spectacol de asemenea anvergură necesită rigoare pe măsură, însă aplauzele miilor de spectatori fac totul să merite.
În ce alte colțuri ale lumii ai mai dansat cu aceste două companii și ce a însemnat pentru tine să mergi în jurul lumii, să vezi locuri diferite și să cunoști oameni?
Într-adevăr, am călătorit mult alături de aceste două companii, am întâlnit oameni deosebiți, am căpătat experiență și am trăit momente fantastice în jurul lumii. Să ridici în picioare săli de spectacole în turnee din Australia, Hong Kong, Statele Unite ale Americii și peste tot în Europa este un privilegiu pentru care sunt profund recunoscătoare. Italia a fost țara în care am petrecut cel mai mult timp, luni de zile de turnee, o mulțime de amintiri pe scenele unora dintre cele mai frumoase teatre din lume, așadar pot spune că din acest motiv a rămas una dintre țările mele preferate.
Care sunt azi pasiunile tale în ceea ce privește mișcarea și cum te antrenezi diferit față de momentul în care făceai gimnatsică ritmică?
Wellness-ul a devenit pasiunea mea. Fitness-ul este foarte diferit față de sportul de performanță, cu atât mai mult gimnastica ritmică, atât în ceea ce privește filosofia, cât și nivelul de pregătire fizică. Astăzi, prioritatea mea este sănătatea și starea de bine oferite de acest domeniu, nu competiția. Spre deosebire de zilele petrecute în sala de gimnastică, astăzi nu dedic mai mult de 90 de minute zilnic antrenamentelor personale, decât dacă mă pregătesc pentru un proiect special.
Vrei să fii aproape de Ana? Dă like paginii ei de Facebook și fii la curent cu proiectele ei.