Mountaineering
Din extra în extraordinar: Meseria de salvator montan cu Sabin Cornoiu
Mulți oameni sunt buni în meseriile lor. Dar unii sunt pur și simplu extraordinari. Am vrut să aflăm de la câțiva dintre ei cum se vede excelența când ești în vârf și ce înseamnă să ajungi acolo.
Despre oamenii remarcabili se spune, uneori, că au talent, noroc sau pe ambele și, de aceea, se bucură de succes și admirație. Însă, de cele mai multe ori, asistăm la vârful icebergului în ceea ce-i privește: vedem partea strălucitoare a meseriilor lor fără să luăm în considerare efortul, disciplina, sacrificiile și munca susținută să ajungă unde sunt.
De aceea, cea mai nouă serie pe care o găzduim pe RedBull.ro, Din extra în extraordinar, își propune să-ți facă cunoștință cu femei și bărbați pe care îi considerăm un model în meseria lor. Sunt acei oameni care dau întotdeauna totul și care știu că să ajungi în top înseamnă să construiești cu răbdare și consecvență. Vrem ca exemplul lor să te inspire și pe tine să fii cea mai bună variantă a ta în fiecare zi și să performezi la potențialul tău maxim.
A doua poveste pe care te invităm s-o descoperi este a lui Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România.
Sabin Cornoiu (stânga), președintele Salvamont România
© Mihai Ștețcu
Citește și prima poveste din seria ”Din extra în extraordinar:”
La finalul lunii martie, la Rânca - Gorj, a avut loc prima ediție din România a International Mountain Rescue Race. 156 de salvatori montani din 9 țări europene au trecut printr-o serie de probe care le-au testat aptitudinile sportive și profesionale. De la căutări în avalanșă, la prim ajutor medical și transportul accidentatului pe pârtia de schi, salvatorii au trebuit să demonstreze că sunt pregătiți să intervină în orice moment în situații complicate.
Ce înseamnă, așadar, să fii salvator montan? Cum te pregătești să devii unul? Cât de complexă e această meserie? Dar și cât de plină de satisfacții? Sunt câteva dintre întrebările pe care i le-am adresat lui Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România și directorul Salvamont Gorj. În 1985, acesta a înființat în județ prima structură de salvare montană.
Salvamont este singurul serviciu de salvare montană din România cu peste 118 ani de activitate înregistrată oficial, dintre care peste 53 de ani sub denumirea sa actuală. Peste 65.000 de persoane au fost salvate de serviciile Salvamont în tot acest timp.
Unde-s trei, puterea crește
© Mihai Ștețcu
Ce înseamnă să fii salvator montan?
Profesia de salvator montan e o profesie vocațională – nu prea poți s-o faci decât dacă-ți place. Ca să poți fi salvator montan, trebuie să iubești muntele și să ai în spate o activitate montană. Fie că vorbim de un om care a iubit să meargă pe munte și a făcut asta zi, noapte, vara, pe ploaie, pe vânt, fie că este un om care a practicat schiul sau alpinismul, speologia sau canyoning-ul, salvatorii montani sunt oameni care, la un moment dat, ca o împlinire a tot ce au făcut pe munte, trec la nivelul următor în care spun: ”Vreau ca tot ce-am acumulat să pun în salvarea de vieți.”
Lucrul acesta se face pe două nivele: angajați și voluntari. Multă lume nu înțelege de ce voluntarul, care în viața de zi cu zi poate fi inginer, medic, strungar, lăcătuș, pădurar, se face salvamontist. De ce face o școală doi ani de zile să obțină un atestat și, totuși, rămâne voluntar? Adică el are serviciul lui, are viață de familie și, în anumite momente, merge pe munte să salveze oameni. E o vocație, vine din interior, vrei să faci lucrul ăsta.
Ceilalți, care devin angajați, fac asta ca profesie. Suntem printre primele țări din Europa care au profesionalizat acest domeniu. România este prima țară în care această profesie este una reglementată, adică are un statut special. Peste tot în lumea asta, poți fi la serviciu de la 08:00 la 16:00, apoi pleci acasă. La Salvamont, ești la serviciu când ești la serviciu. Însă și când ești acasă, ești în tură operativă de la domiciliu și răspunzi la orice apel de urgență.
Un salvator montan e pregătit pentru orice situație
© Mihai Ștețcu
Cât de puternic este Salvamontul în acest moment?
Avem 80% din structurile din România la nivel județean la cel mai înalt nivel de dezvoltare, deci este o mândrie pentru noi, de-asta avem curajul să ne prezentăm în fața lumii. Suntem membri în cele trei mari comitete mondiale de salvare: CISA ICAR, care este cel mai mare comitet de salvare montană, FIPS, care este Federația Internațională a Salvatorilor pe domeniile de Schi, și IEDO, care este Organizația Internațională a Salvatorilor cu Drone. Suntem membri cu drepturi depline, facem parte din boardurile de conducere, din comisiile de specialitate, deci vedem care este nivelul nostru acolo.
Suntem primii care am făcut aplicația ”Salvamont” – aplicație pe care o pui pe telefon și îți arată permanent traseul pe care-l faci tu pe munte, locul în care te afli, câtă baterie mai ai la telefon, la ce altitudine te afli, și noi te putem găsi, dacă e nevoie. Este prima aplicație de acest fel din lume. Am lansat-o în 2014. Statul român a făcut o aplicație asemănătoare să vadă de unde sună oamenii abia după cazul Caracal.
De asemenea, anul trecut, am implementat un proiect (suntem a cincea țară din lume care l-a implementat) pe analiza imaginilor surprinse din drone. Trimitem drona în aer, se întoarce cu imaginile captate; cam un sfert de oră - 20 de minute de zbor controlat (adică îi dai să facă un sector de căutare) se analizează în 2 minute. Este ceva extraordinar. Prin Salvamont, suntem prima țară din Europa care a făcut un Centru Național de Analiză a Imaginilor. Poliția dintr-un land din Germania a auzit de program, l-a luat, l-a testat, a fost mulțumită de el, l-a aplicat în land-ul respectiv. Salvatorii dintr-o regiune din Italia și Polonia, la fel. Suntem prima țară din lume care are acoperire națională pe așa ceva. La primul Congres Mondial al Salvatorilor cu Drone, care a fost în decembrie 2022, la Paris, am primit marele trofeu.
Cu ce ne mai mândrim? Avem grad de răspuns de 100% la evenimente, de cel puțin 20 de ani. Avem un Centru Național de Formare Profesională în Padina – clădirea noastră, cu o capacitate de cca. 60-80 elevi/serie. Salvamont România este autoritate competentă în formare. Pentru profesiile reglementate, statul a stabilit o instituție care să facă formare. Nu te poți face jandarm sau polițist la facultate și atunci au spus: ”Pentru polițiști, pregătirea se face la școala de poliție de către Ministerul de Interne.” Similar, pentru salvamontiști, au spus: ”Pregătirea o face Asociația Profesională a Salvatorilor Montani, pe scurt, Salvamont România.”
Mereu pregătiți de intervenție
© Mihai Ștețcu
Cum arată pregătirea pentru a deveni salvator montan?
În clipa în care un om dorește să devină salvator montan, el trebuie să-și găsească o echipă în care dorește să-și desfășoare activitatea, care este aproape de domiciliul lui, în județul lui. Echipa te înscrie într-un registru național al aspiranților, al celor care vor să devină salvatori montani. Din clipa aceea, încep un program de pregătire. Pe lângă acest centru național, noi mai avem vreo 16 centre județene și locale de pregătire. Dacă în județul tău nu ai centru de pregătire, trebuie să te duci în județul vecin. Începi pregătirea și trebuie să parcurgi un anumit număr de ore de teorie și de practică – toate sunt stabilite prin lege și trebuie să le faci în decurs de minim doi ani de zile. În clipa în care ai ajuns la un anumit nivel, echipa te trimite la o etapă de evaluare, care durează o săptămână, în acest centru național.
Ce se testează în acest centru național?
Primul examen se dă vara și este cățărare de gradul 4. Nu ești în stare să te cațeri, ești respins din prima. Urmează al doilea hop, în care vine comisia medicală, alcătuită din oameni din cadrul sistemului de formare de la Ministerul de Interne, de la DSU, adică paramedicii. Și oamenii aceștia te ascultă – nu corespunzi evaluării, te trimit acasă. Dacă ai trecut de aceste două momente, rămâi o săptămână în care ești testat: cum faci nodurile, cum ții de targă, cum faci asigurări și tot felul de chestii specifice. La final se dă un examen pe care 99% îl iau. Astfel se încheie prima etapă de evaluare, vara.
Antrenamentele sunt mereu importante
© Arhivă personală
Apoi vin înapoi iarna și fac a doua etapă de evaluare. Urci pe munte cu schiurile de tură cca. 10 kilometri. La întoarcere, cobori pe o pârtie nebătută, moale, cu șanturi, cu gheață. Cine nu se descurcă la treaba asta, este trimis acasă. Dau un exemplu: la ultima evaluare din iarnă, din 64 de oameni, 12 au plecat acasă. Suntem foarte stricți: noi scoatem oameni care salvează oameni, oameni care trebuie să se descurce pe munte, care nu trebuie să moară.
Red Bull îți dă aaaripi
© Mihai Ștețcu
Cum trebuie să fie psihic un salvator montan?
Mai în glumă, mai în serios, am făcut un profil al salvatorului, ”Când poate omul să devină salvator montan.” Și am spus așa:
- Devii salvator montan după ce ți-ai rezolvat toate problemele cu muntele. Ți-a plăcut și știi că e de tine.
- Când ți-ai terminat școala, ai o diplomă la mână (liceu, facultate, etc.) și decizi ce faci în viață – mă duc la Salvamont sau mă duc la meseria mea. Apoi, dacă te-ai dus la meseria ta, vezi dacă cei de acolo te mai lasă să pleci la munte, că s-ar putea ca șeful tău să spună: ”Îmi pare rău, tu astăzi trebuie să faci 1000 de șuruburi, mie îmi stai aici. Nu te duci.” Și, atunci, constați că nu te ia nimeni la cazuri, pentru că dacă eu am caz la noapte, nu pot să-l iau pe cel care mâine trebuie să meargă la serviciu de dimineață.
- Când te însori măriți dacă te mai lasă soția/ soțul.
- Când ai copii.
Dacă le-ai depășit pe toate astea, poți deveni un bun salvamontist. Apoi mai e un singur hop de trecut: dacă creierul tău acceptă să treacă peste momentele grele cu care se confruntă. În România, ca în multe alte țări, nu se face recuperarea, nici pregătirea psihologică a salvatorului montan.
Ne-am uitat la băieții noștri: unii au probleme să vadă sânge, alții au probleme să vadă copii în situații dificile. Și, atunci, e clar că trebuie să ai un psihic foarte tare, să reziști în momentul acela greu, să nu dai dovadă de slăbiciune, pentru că cei din echipă depind de tine, iar victima și aparținătorii trebuie să vadă că lucrezi cu profesionalism. Deci, un salvator are nevoie de aptitudini fizice, sportive și mentale. Trebuie să le ai pe toate.
Să devii salvator montan necesită multă pregătire
© Mihai Ștețcu
Știai că...? România e-n topul 10 al țărilor europene cu cel mai mare risc de avalanșă, anual înregistrându-se în medie aproape trei decese ca urmare a avalanșelor montane. În fiecare zi, peste 600 de salvamontiști români sunt la datorie. Doar în primele două luni ale anului 2023 au fost salvate peste 2700 de persoane care se aflau în pericol, iar mai mult de o tremie dintre acestea au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Ți-a plăcut povestea lui Sabin Cornoiu? Urmărește în continuare seria ”De la extra la extraordinar”.