Elena Calistru
© Arhivă personală
Social Innovation
Fii implicat civic și creează o societate în care să fii mândru că trăiești
Elena Calistru de la Funky Citizens a devenit al patrulea Ashoka Fellow din România pentru că are una dintre cele mai puternice voci civice din țară. Află de la ea cum s-o faci auzită și pe a ta!
Scris de Andreea Vasile
Publicat pe
În ultimii ani, românii au devenit din ce în ce mai implicați civic. Fac petiții, ies în stradă și vorbesc fără teamă despre problemele din societate, trăgându-i pe politicieni la răspundere, când este cazul. Încet, dar sigur, dezvoltăm o conștiință civică pentru că înțelegem că noi, cetățenii, avem la fel de multă responsabilitate în societate precum autoritățile de la care așteptăm să ne reprezinte și să acționeze pentru interesul nostru.
Elena Calistru de la organizația non-guvernamentală Funky Citizens împreună cu echipa ei au făcut din civism o meserie. În 2012, ea și-a dat seama că fără implicare constantă și fără proiecte care să educe oamenii să înțeleagă de ce e important să fie implicați civic, societatea nu se va schimba prea mult în bine.
În ultimii opt ani, Elena și echipa ei au creat o mulțime de proiecte. De la monitorizarea banilor publici, la declarațiile politicienilor și până la crearea unei rețele de observatori independenți la alegeri, Funky Citizens e una dintre organizațiile care au păzit cu agilitate democrația și spiritul ei.
De aceea, Elena a devenit la finalul anului trecut al patrulea Ashoka Fellow din România. Ashoka România, cea mai mare organizație globală de promovare și susținere a antreprenoriatului social și inovației sociale, a ales-o și pe ea să facă parte din cea mai mare rețea de inovatori sociali din lume. Haide să o cunoști mai bine pe Elena și munca pe care o face alături de Funky Citizens!
Când oamenii se gândesc la Funky Citizens, la ce ar trebui, implicit, să se gândească?
Noi suntem ONG, independent politic, suntem o organizație care lucrează sub eticheta, dacă e să pun o etichetă, de bună guvernare. Fie că asta înseamnă responsabilizarea cetățenilor sau responsabilizarea guvernanților. Avem cam două mari categorii de proiecte, cele care sunt gândite să producă schimbare pe termen mediu și lung, precum educația civică, mai nou cu componenta de educație despre istoria recentă și comunism, de aceea am și lansat 80east, muzeul vieții cotidiene în comunism. După care mai avem, tot la acțiuni pe termen mediu și lung, partea de monitorizare a cheltuirii banilor publici, unde lucrăm destul de mult și cu organizații internaționale, și cu alte ONG-uri din regiune, și cu jurnaliști de investigație.
Apoi e partea de educație pentru adulți, legată de zona de justiție și anticorupție, după care avem o parte de proiecte care sunt de tipul pompier, în care încercăm să reacționăm repede la ce este de interes acum. La bucata asta intră proiecte cum este Factual, unde ne uităm la declarațiile actuale ale politicenilor, ideea fiind să le dăm instrumente cetățenilor ca să vadă dacă sunt păcăliți sau nu. Tot acolo avem bucata de reacție rapidă pe tot ce a însemnat modificări de legislație privind justiția și anticorupția și partea de informare. Practic, luăm modificările legislative, le traducem pe înțelesul cetățeanului și spunem, ”Uite, despre asta este vorba, ce alegi tu să faci mai departe cu asta, e treaba ta.”
Elena Calistru și echipa Funky Citizens
Elena Calistru și echipa Funky Citizens
Aici intră și partea de monitorizare a alegerilor, de fapt este un mix între cele două acțiuni, una pe termen mediu – lung și una pe termen scurt, acțiune rapidă, pentru că acolo practic acredităm observatori independenți care se duc și stau pentru o zi în secțiile de votare sau vizitează mai multe secții de votare. În secțiile unde sunt observatori, se întâmplă mult mai puține nereguli sau chiar se întâmplă să fie stopate niște nereguli. Pe termen lung, a fi observator este cel mai eficient curs în democrație. În primul tur al alegerilor prezidențiale, am avut observatori foarte tineri, care abia împliniseră 18 ani, veniți prin Consiliul Național al Elevilor, cu care am avut un parteneriat. Cu oamenii aceștia am ținut legătura prin grupuri de Whatsapp, ne-am conversat toată ziua cu ei, mi se pare că au învățat în aproape 24 de ore o grămadă de lucruri, de la cum arată măruntaiele democrației și cum arată efectiv procesul acesta al alegerilor, care câteodată este super plictisitor, până la faptul că înțeleg foarte bine de ce arată așa clasa politică.
O bună parte dintre activitățile noastre, în ultima vreme, au început să fie orientate spre colaborări la nivel regional, cu ONG-uri din Polonia și din Ungaria pentru că ne dor aceleași lucruri și am început să insistăm destul de mult pe partea aceasta de a crea coaliții care sunt capabile să fie o voce care recunoaște că ne-a cam lăsat pe toți bușiți trecutul comunist și dacă am sperat că aderarea la UE va rezolva toate problemele, iată că nu le-a rezolvat și din punctul acesta de vedere lucrăm destul de mult cu organizațiile din regiune.
Visul tău e să faci populară implicarea civică. Ce înseamnă asta?
O să fac o metaforă pe care o fac adesea. Acum câțiva ani, puțină lume era de acord că să faci un sport este un lucru dezirabil, pe care ar trebui să-l facă cât mai multă lume. Până la Jane Fonda și casetele ei cu aerobic acasă, oamenii aveau impresia că sportul este fie ceva ce faci la școală, fie este ceva ce faci de performanță, dacă alegi cariera aceasta. După ce Jane Fonda a început cu nebunia asta, tot mai multă lume a început să alerge, să facă yoga, să facă pilates. Poate lumea nu face asta constant sau poate nu mulți se apucă să alerge un maraton, dar pentru toți e un comportament dezirabil.
Iar mie mi se pare că la fel trebuie să fie și cu civismul, cetățenia e tot un fel de mușchi pe care trebuie să-l antrenezi în mod periodic. Și poate nu ai vreme să fii ca noi, care am făcut un job din asta și alergăm constant la maratoane pentru că din asta ne câștigăm și existența, dar poți să faci mișcare sau poți să-l consideri un comportament dezirabil, nu se mai uită lumea bizar la tine, nici măcar în România, dacă alergi.
Erau niște ani în care era ciudat dacă oamenii te vedeau alergând pe stradă. Bunică-mea zicea, ”Cum, mamă, să alergi așa, degeaba?” Din punctul acesta de vedere, mi se pare că și civismul trebuie să devină mainstream. Când își fac rezoluțiile de Anul Nou și-și propun să meargă mai mult la sală, mi-aș dori ca lumea să zică și, ”Anul viitor o să merg mai des în audiență la parlamentarul meu, o să particip măcar la o ședință de Consiliu Local, dacă sunt alegeri, sigur voi vota.”
Este important pentru oameni să vadă este că există posibilitatea să ceri și să fii mai exigent în legătură cu ce primești de la serviciile publice, însă pentru asta e nevoie de ceva mai multă educație civică
Elena Calistru
În România, oamenii încă se văd separați ca cetățeni de tot ceea ce înseamnă instituții. Ce înseamnă să fii implicat civic și de ce, ca cetățean, chiar ai un cuvânt de spus în felul în care merge societatea?
Sunt total de acord cu tine că ce fac instituțiile publice e văzut ca un lucru foarte îndepărtat de viața cotidiană a fiecăruia. În anii care au trecut, de când cu protestele, lucrurile s-au mai schimbat, dar este clar că genul acesta de percepție vine și din perioada comunismului, când foarte multă lume se retrăsese în intimitatea vieții private fără să încerce măcar să schimbe ceva. Studiile culturale arată că mulți încă îi vedem pe conducători ca fiind tătucii nației, chiar dacă, în ultimii ani, s-a mai micșorat distanța aceasta. Se vede mai bine asta în comunitățile mai mici, unde lumea îl mai ia la rost pe primar când îl vede, dar încă nu este chiar genul de tragere la răspundere pe care ar trebui să-l avem.
În schimb, în ultimii ani, a apărut o altfel de distanțare și anume societatea a luat-o mult înaintea insituțiilor publice și a spațiului public. Și mă refer aici la digitalizare și la felul în care ne așteptăm noi să primim feedback, aproape instantaneu, inclusiv de la brand-uri, inclusiv de la cei din jurul nostru și cumva societatea a început să devină, încetul cu încetul, aproape perfect convergentă cu alte țări occidentale, ne uităm la aceleași filme pe Netflix, folosim aceleași rețele de socializare, cumva, comportamentul oamenilor în privat și în interacțiunea cu sectorul privat a îneput să fie la fel ca în occident. În același timp, instituțiile noastre au rămas mult în spate și ruptura, acum, mi se pare că se simte foarte tare în felul în care, pentru un om tânăr, care este obișnuit cu feedback instant, este foarte greu să considere normalitate că trebuie să stai la o coadă sau să pregătești nu știu câte hârtii și birocrație ca să poți interacționa cu statul. Aici suntem într-un cerc vicios. Pe de-o parte, insituțiile publice nu au fost obișnuite atâția ani de zile să li se ceară, să fie mai atente la ce vor cetățenii, simțeau că responsabilitatea lor e mai degrabă față de șefi și mai puțin față de cetățeni, iar pe de altă parte, cetățenii nu cereau.
Elena Calistru e o femeie care schimbă lumea
Elena Calistru e o femeie care schimbă lumea
Vestea bună este că lucrurile au început să se schimbe pentru că oamenii au început să învețe că au și drepturi și dacă sunt mai mulți care cer ceva, atunci ceva se va schimba. Cred că este important pentru oameni să vadă că există posibilitatea să ceri și să fii mai exigent în legătură cu ce primești de la serviciile publice, însă pentru asta e nevoie de ceva mai multă educație civică pentru că noi am simțit că singurele momente în care am avut ceva de spus, până în acest moment, au fost mai degrabă momente de protest, de revoltă, momente reactive în care, dacă ceva nu ne-a convenit, am sancționat acel gen de comportament al celor aflați la putere.
Etapa următoare trebuie să fie activă, una în care înveți și tu, ca cetățean, să-ți ceri drepturile și îi educi și pe ceilalți din sistemul public să te asculte. Cumva, noi trebuie să schimbăm acest joc al cererii și ofertei. Poate se schimbă mult mai încet decât ne-am dori, dar din ce în ce mai multe instituții publice au început să învețe că trebuie să asculți cumva de ceea ce mai zice și cetățeanul. Lucrurile acestea au nevoie de un efort susținut și partea asta, cu consecvența, e mai puțin palpitantă.
Ce am învățat noi în ultimii ani este că dacă protestăm se oprește un proiect minier ca Roșia Montană sau dacă protestăm, cum s-a întâmplat după Colectiv, un guvern va pleca și un prim-ministru își va da demisia. Aceste mici sau mari victorii s-au transformat și într-o învățătură un pic distorsionată, adică ni se pare că ceva trebuie să se schimbe imediat, acum. În vreme ce, marea miză, în opinia mea, este că pentru a schimba comportamente, e nevoie de disciplină și de a repeta același comportament, de câte ori este nevoie, pentru ca celălalt din sistemul public să învețe care este normalitatea. Este din ce în ce mai multă lume care începe să facă asta și mi se pare fascinant faptul că lucrurile acestea încep să se întâmple, nu numai în orașele mari, ci și în comunitățile mai mici.
Autoritatea înseamnă că tu ai un contract social prin care dai o parte din libertatea ta sau spațiul tău de manevră altuia, dar acel altcineva trebuie să-ți furnizeze niște lucruri pentru asta
Elena Calistru
Dacă ai fi profesor de educație civică, care ar fi câteva dintre lecțiile importante pentru un copil sau adolescent despre ce înseamnă să fii implicat civic?
Aici m-ai nimerit bine pentru că noi avem o întreagă platformă pentru predat educația civică, cu exerciții și teme, și mergem destul de des să ne vedem cu tineri, ajungem cam la 2000-3000 de tineri pe an. Ce cred că este cel mai important este să-și reconsidere percepția cu privire la autoritate, mi se pare că cel puțin tinerii din ziua de azi sunt mult mai bine decât a fost generația noastră pentru că simt și respiră altfel drepturile pe care le au. I-aș învăța faptul că autoritatea înseamnă că tu ai un contract social prin care tu dai o parte din libertatea ta sau spațiul tău de manevră altuia, dar acel altcineva trebuie să-ți furnizeze niște lucruri pentru asta. Și e același lucru și în relația cu profesorul, e același lucru și în relația cu poliția la care te duci și-ți faci buletinul când împlinești 14 ani.
Iar al doilea lucru pe care l-aș preda tinerilor este de a înțelege cine, ce face și unde te duci să-ți rezolvi o problemă. Faptul că oamenii nu știu cine ar trebui să rezolve o problemă este foarte des întâlnită, nu numai la tineri, ci și la adulți. Genul acesta de necunoaștere are două consecințe grave. În primul rând, faptul că, de exemplu, nu înțelegi care este miza să te duci la alegerile locale să votezi sau ești nefericit cu ce a făcut un președinte pentru simplul fapt că nu știi care sunt atribuțiile președintelui. Al doilea tip de consecință, care este și mai gravă, este că tu, ca cetățean, ajungi să ai niște așteptări nerezonabile, care vin la pachet cu dezamăgiri foarte mari, pentru simplul fapt că ți se pare că nu-și face treaba cel de lângă tine și nu știi ce să-i ceri și nu știi cum să-l împingi să se ducă să-și facă mai bine bucățica lui pentru simplul fapt că nu știi care ar trebui să fie acea bucățică. Se stârnește un climat de neîncredere în care și omul de pe partea cealaltă a ghișeului acesta simbolic se simte frustrat și neînțeles și crede că nu are cum să satisfacă nevoile, iar cetățeanul se simte deznădăjduit și începe să-și ranforseze acest comportament și să-și zică, ”Lasă, mă descurc eu, nu-mi trebuie, mă retrag în mintea mea, în lumea mea, în job-ul sau business-ul meu, și nu mă interesează de nimic din ce e în jur.”
Este datoria celor care suntem bine, care avem o viață decentă, care avem nevoile de bază satisfăcute, să facem ceva mai mult pentru comunitate
Elena Calistru
De ce faci munca pe care o faci?
Mi se pare că este de datoria celor care suntem bine, care avem o viață decentă, care avem nevoile de bază satisfăcute, să facem ceva mai mult pentru comunitate. Ar fi foarte ipocrit din partea mea să spun unui om care se luptă să pună ceva pe masa copiilor, ”Du-te și tu la dezbaterea pe bugetul local pentru că e dreptul tău și asta îți afectează viața.” Pot să-i zic asta, dar nu pot să am pretenția de la omul respectiv să se ducă să facă lucrurile astea și să-și găsească timp pentru asta, pentru că prioritatea lui este să supraviețuiască. Tocmai pentru că sunt bine și norocoasă din punctul ăsta de vedere, este de datoria mea să fac aceste lucruri.
De puțin timp ai devenit parte din Ashoka, o organizație mare, internațională, care este peste tot în lume, care-ți oferă acces la tot felul de oameni, inclusiv la oameni care fac ce faceți voi în România. Ce înseamnă această oportunitate pentru tine?
Deja este super mișto că sunt Ashoka Fellow. De exemplu, urmează să dezvoltăm niște proiecte în parteneriat cu organizații din Norvegia pentru că în România există fonduri norvegiene pentru ONG-uri și sunt încurajate colaborările cu statul donator, adică cu Norvegia. A fost fascinant pentru mine să le scriu celor de la Ashoka România și să zic, ”Uite, aș vrea să găsesc pe cineva de la care să ne inspirăm, din Norvegia.” Și echipa de la Ashoka România deja știe ce facem noi, așa că au putut să ne pună imediat în legătură cu un om care face o treabă extraordinară în Norvegia pe educație non-formală, care lucrează cu tinerii și care poate fi senzațional ca ajutor pe partea noastră de educație civică. În câteva ore am fost conectată cu omul acela și acum încercăm să stabilim o întâlnire.
Elena Calistru și Klaus Iohannis, președintele României
Elena Calistru și Klaus Iohannis, președintele României
Faptul că ai acces, ca organizație din România, la toată rețeaua asta internațională, este absolut fabulos pentru că unul dintre lucrurile pe care mi-ar plăcea să-l schimbăm noi, ca țară, este complexul provincialului. Noi, ca țară, avem o voce foarte mișto de auzit, însă ne bazăm prea mult pe politiceni să facă asta și cred că e bucata în care ONG-urile, prin acțiunile lor, și business-urile, ar putea să compenseze sau să facă mai mișto prezența noastră ca țară. Pentru mine, Ashoka înseamnă acces la o rețea internațională prin care putem să învățăm, putem să construim împreună.
Despre Funky Citizens
Funky Citizens e un ONG apolitic în care se întâlnesc tinerii cetăţeni care vor să ia parte la procesul decizional. Ei dezvoltă proiecte folosind deştept tehnologia (online), research-based avocacy şi educaţia civică. Funky Citizens își dorește să construiască instrumente de advocacy bazate de cercetare, pe date concrete și pe online. Urmărește-le proiectele pe pagina de Facebook și pe site.
Despre Ashoka România
Ashoka, cea mai importantă organizație de antreprenoriat social din lume, și-a deschis porțile și în România în anul 2017. Urmărește-le proiectele și inițiativele pe pagina de Facebook și pe site.

Citește mai jos despre primii trei Ashoka Fellows din România: