Dans
Dance City Guide Bucharest cu Aura Vidroiu & StalaMuerte
Ești gata să descoperi cele mai cool locuri din București într-un tur cum nu ai mai văzut? Locurile alea pe care le fotografiază orice turist care se respectă... dar și unele mai puțin cunoscute.
Aura Vidroiu și StalaMuerte aduc street dance-ul pe străzile din București și devin ghizii tăi pentru o zi, înainte de finala națională Red Bull Dance Your Style care va avea loc pe 12 august la Teatrul de Vară Herăstrău.
Aura Vidroiu este una dintre cele mai respectate coregrafe, dansatoare și profesoare de dans din România. Dansează de la 13 ani și a avut colaborări cu artiști ca Smiley, Killa Fonic, Amuly, Skizzo Skillz și Alex Velea, dar și cu show-uri mari de televizune ca Vocea României sau Românii au talent.
StalaMuerte este un star de nivel mondial și a făcut senzație în întreaga lume alături de Diablo. Trebuie să vedeți neapărat Follow Me x Diablo - sau ce se întâmplă când Diablo și StalaMuerte fac echipă cu alți dansatori și cu piloți de drone extrem de talentați. Eu am fost norocos să îi cunosc personal pe cei doi și o să vedeți asta în clip, unde alături de mine mai apar Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă din lume, Vlad Dascălu, cel mai titrat mountain biker din România și… Călușarii, al căror joc tradițional a fost inclus în Patrimoniul Mondial Imaterial UNESCO.
Cu Aura la dreapta mea și cu StalaMuerte la stânga am pornit la colindat Bucureștiul în pași de street dance. Și vă invit și pe voi să vă bucurați de 24 de locuri cool din oraș.
01
Palatul Parlamentului
Palatul Parlamentului, cunoscut și sub numele de Casa Poporului, măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ și este realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste. Palatul are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane, iar conform World Records Academy este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume. Clădirea a fost construită cu materiale aproape în întregime româneşti, printre care: 1.000.000 de metri cubi de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 mc de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500 mp de piele.
02
Muzeul Național de Artă Contemporană
MNAC este un muzeu tânăr, care gestionează o colecție ilustrând evoluțiile artelor vizuale din România în perioada 1960 - 2018. Tot la MNAC puteți vedea primul proiect complex de graffiti curatoriat și găzduit de o instituție muzeală de artă din România. De-a lungul scării interioare a muzeului se desfășoară o lucrare murală de 500 de metri pătrați ce adună laolaltă cele mai puternice voci ale street-art-ului românesc. URBAN STEPS marchează 20 de ani de artă urbană în România.
Fenomenul Graffiti a luat amploare la începutul anilor ’98, în paralel cu muzica rap autohtonă, fiind catalogat ca o mișcare de tip Guerrilla Art. Între timp, scena graffiti-ului românesc a crescut și s-a omogenizat prin diversele concursuri, festivaluri urbane, lucrări murale stradale legale (sau nu), cât și prin expoziții și proiecte de profil.
StalaMuerte poposește la muralurile realizate de Ocu, Homeboy LDJ, Lux HiFi
© Mihnea Ratte / Red Bull Content Pool
În ghid, StalaMuerte poposește la muralurile realizate de Ocu, Homeboy LDJ și Lux HiFi.
03
Palatul CEC
Pe Calea Victoriei la numărul 13 se află Palatul CEC. Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă la 8 iunie 1897, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Până în 1875, în acel loc se aflaseră mănăstirea și hanul „Sfântul Ioan cel Mare”. Datând din secolul al XVI-lea, așezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702-1703. Palatul, construit în stil eclectic, se termină cu o cupolă de sticlă și metal. Palatul a fost realizat după planurile arhitectului Paul Gottereau și executat sub îndrumarea arhitectului român Ion Socolescu, fiind terminat în anul 1900.
04
Muzeul Național de Istorie a României
Instituţia a apărut în 1970, ca cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară; dintâi – nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii.
Muzeul Național de Istorie a României, Dance City Guide Bucharest 2021
© Mihnea Ratte / Red Bull Content Pool
În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci. Clădirea care adăposteşte muzeul este, ea însăşi, monument istoric, ridicat la sfârşitul veacului XIX, în stil neoclasic, de inspiraţie germană.
05
Pasajul Macca-Villacrosse
Pasajul Macca-Villacrosse face legătura între Calea Victoriei și Strada Lipscani. Istoria pasajului începe în 1843, atunci când românul de origine catalană Xavier Villacrosse, arhitect-șef al Bucureștilor între anii 1840-1850, s-a căsătorit cu Polixenia, una dintre fiicele dragomanului Petrache Serafim. Pasajul este acoperit cu sticlă galbenă, pentru a crea o atmosferă de intimitate, și este foarte bogat ornamentat cu stucaturi, ornamente arhitectonice în relief. La intrarea dinspre strada Eugen Carada este realizat un portal monumental. Rotonda de după intrare are un acoperiș cu vitraliu de sticlă.
06
Centrul Vechi
Actualul Centru Vechi al Bucureştilor îşi trage originile din jurul anului 1600, atunci când s-au deschis primele hanuri şi magazine în zona Curţii Domneşti. Dezvoltarea ulterioară a zonei s-a datorat concentrării puterii politice şi economice la Bucureşti, când după 1660 a devenit capitala unică a Ţării Româneşti. Actuala stradă Franceză este cea mai veche stradă din Bucureşti, în 1692 fiind pavată cu grinzi de stejar. În acele vremuri, zona era frecventată de către negustorii care îşi aduceau marfa de la Leipzig, Germania sau Gabrovo, Bulgaria. De aici şi numele străzilor Lipscani şi Gabroveni. După 1990, Centrul Vechi a intrat într-un proces lent de renovare, iar astăzi reprezintă unul dintre punctele turistice ale Bucureştiului.
Centrul Vechi a devenit o zonă extrem de populată datorită barurilor și teraselor care țin vie această zonă a orașului. Orice turist care vine și vizitează Bucureștiul merge să vadă Carul cu Bere și terasele din zonă care sunt extrem de animate. Este cu siguranță polulul principal al distracției din București. (Sursa: Titi Tudorancea)
07
Banca Naţională a României
Primul palat al Băncii Naţionale a României a fost ridicat în cea mai veche zonă comercială a oraşului Bucureşti, delimitată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de străzile Lipscani, Calea Victoriei (fostă Mogoşoaia), Smârdan şi Doamnei. Proiectul conceput de arhitecţi francezi şi pus în practică de arhitecţi şi ingineri români trebuia să corespundă unor multiple condiţionări, determinate de destinaţiile speciale ale spaţiilor unei clădiri bancare. Palatul Vechi al Băncii Naţionale, considerat de arhitectul Ion Mincu „cea mai frumoasă clădire din Bucureşti”, impresionează prin monumentalitate, regularitate, distincție și masivitate, cărora le corespunde la interior, prin contrast, „o amplă şi spectaculoasă dezvoltare foarte bine stăpânită” (Nicolae Lascu), adecvată necesităților estetice și funcționale ale unei bănci centrale de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este prima clădire bancară importantă a Bucureştiului, cea mai impunătoare clădire a unei instituţii din domeniul financiar, ce poate fi comparată cu marile construcţii bancare ale epocii din metropolele europene.
08
Palatul Cercului Militar Național
Istoria Bucureştiului se împleteşte în jurul Căii Victoriei. Aceasta a fost prima stradă pavată din România, aici se întâlneau elitele culturale şi politice. Ca şi acum, o casă pe acest bulevard era eticheta apartenenţei la un statut social respectabil. Palatul Cercului Militar Naţional, monument istoric, este situat în centrul istoric al Bucureştiului, cu faţada principală spre Calea Victoriei (Fântâna Sărindar şi Piaţa Tricolorului) şi câte o faţadă laterală pe Bulevardul Regina Elisabeta şi strada Constantin Mille.
Palatul Cercului Militar Naţional participă la artera principală a Bucureştiului care formează axa nord-sud Calea Victoriei. Calea Victoriei, pe măsura dezvoltării ei în etape istorice, a căpătat şi configuraţii noi. Dacă prima porţiune, cea mai veche (sec. XVI - XIX), de la Dâmboviţa spre Palatul Cercului Militar era împânzită de prăvălii, case boiereşti, biserici şi hanuri, străbătând zona comercială cea mai intens valorificată economic din Bucureşti, porţiunea a doua de la Palatul Cercului Militar până la Palatul Regal era susţinută de clădiri reprezentative, instituţii publice monumentale. Cea de-a treia, de la Piaţa Palatului Regal la Piaţa Victoriei, devine o arteră de-a lungul căreia se vor înşirui reşedinţele protipendadei bucureştene, adevărate mici palate. La sfârşitul sec. al XIX-lea, odată cu proclamarea Regatului României (1881), era o lipsă acută de sedii pentru instituţiile statului român, astfel că, multe dintre acestea s-au adăpostit în clădiri particulare.
09
Casa Capșa
Capșa este unul dintre locurile cele mai încărcate de povești din Capitală. Casa Capșa a reprezentat cea mai bună cofetărie din Europa. Înainte, dulciurile erau din Orient: sarailii, cataifuri, baclavale, șerbeturi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut limonada, prăjiturile fine, bomboanele si ciocolata, adesea importate de la Paris. Casa Capșa a devenit faimoasă în toată Europa pentru ciocolata sa fină. În prezent, toate prăjiturile sunt făcute din ingrediente naturale, cu un gust special, conform cu rețetele originale. Pe aici au trecut în decursul istoriei foarte multe personalități marcate printre care Theodor Pallady, Eugen Barbu, Marin Preda, Tudor Mușatescu, Ion Barbu sau Ion Minulescu.
10
Club Control
Pe strada Constantin Mille nr. 4 este unul dintre cele mai emblematice locuri din București. Club Control nu mai este nicio necunoscută pentru nimeni. Toata lumea cool a fost aici așa că nu mai are nevoie de nicio prezentare. O să mă recunoașteți în video. Sunt la prima masă de la intrare. 😊
11
Teatrul Odeon
Teatrul ODEON, unul dintre cele mai reprezentative teatre din București, a fost fondat în 1946 sub numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulești. Se află în locaţia actuală din centrul Bucureştiului din 1974, într-o superbă clădire monument istoric, căreia i-am serbat centenarul în 2011. Sala Majestic este una dintre cele mai elegante săli de teatru din Bucureşti şi una din puținele din Europa cu tavan glisant. În anul 1990 Teatrul Giuleşti îşi schimbă numele în Teatrul Odeon.
12
Biblioteca Centrală Universitară
Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau. Construcția clădirii a fost finalizată în 1893 iar în următorii doi ani așezământul numit Fundația Universitară Carol I a fost dotat și amenajat. Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins, fiind dat în folosință la 9 mai 1914. Prin Decretul nr. 136, la 12 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București. În timpul Revoluției din 1989, clădirea a fost incendiată și s-a pierdut fondul bibliotecii alcătuit din cărți rare. Au fost distruse peste 500.000 de volume (dintre care 12.000 de volume de carte bibliofilă), hărți rare, aproape 3.700 de manuscrise care aparțineau unor personalități marcante ale culturii române, printre care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coșbuc, Blaga, Eliade.
13
Muzeul Naţional de Artă al României
Muzeul a fost înființat în 1948 și este găzduit în Palatul Regal din Capitală. Astăzi, muzeul are spre expunere peste 70.000 de exponate separate în două direcții principale: Galeria Națională, ce are în componență lucrările celor mai buni pictori români (Ion Andreescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu) și Galeria de Artă Europeană.
14
Biserica Kretzulescu
Biserica Kretzulescu - Crețulescu, considerată drept unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură de la sfârșitul perioadei brâncovenești, este una dintre bisericile vechi ale orașului București. Aceasta a fost construită între anii 1720-1722, prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu și ale soției sale, Safta, fiica Sfântului voievod Constantin Brancoveanu.
15
Parcul Cișmigiu
Este parcul în care a fost montat și primul chioșc de ziare din București chiar la intrarea principală, acolo unde îl putem găsi și în ziua de azi, însă evident într-o formă refăcută. Are aproximativ 17 hectare și este mărginit de două artere importante: Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Schitu Măgureanu. Parcul, amenajat în stil englezesc are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu și una prin strada Știrbei Vodă.
La începuturile lui parcul a fost locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti și exista chiar un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare sau să facă mizerie și orice activitate comercială era interzisă.
16
Ateneul Român
Puțini știu astăzi că Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu). Apelul adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român, suna ca o chemare populară, printr-un slogan de-a dreptul comic și banal: „Dați un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a transformat surprinzător într-o lecție de unitate, de trezire a conștiinței naționale. Concepută de arhitectul francez Albert Galleron, după cercetările științifice și indicațiile lui Alexandru Odobescu, revizuite și completate de un mănunchi de specialiști români (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu), clădirea de formă circulară s-a datorat valorificării fundațiilor deja existente din Grădina Episcopiei ce urmau să servească ridicării unui circ. Inspirat din vechile temple grecești, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonadă istorică ce susține un fronton triunghiular.
17
Blocul “Hong Kong” de pe Vasile Conta
Blocul “Hong Kong” de pe strada Vasile Conta 3-4 este probabil cel mai celebru bloc din București. Faima i se datorează Deliei și lui Macanache care au filmat aici un videoclip în 2017, transformându-l într-unul dintre cele mai Instagramabile locuri din oraș. Și azi vei întâlni oameni care vin să-și facă poze pe celebrele scări.
18
Biserica Anglicană
Primele informații despre existența unei biserici anglicane la București datează din anul 1860, activitatea bisericii anglicane existând chiar dinainte, din 1850, sub forma Misiunii Anglicane pentru Evrei. Misiunea se afla pe strada Olteni la nr. 45. În timpul Primului Război Mondial, în spațiul din strada Olteni au fost amplasate saloanele pentru răniți. În anul 1900, Sir John Kennedy, ministrul britanic la București obținea terenul unde se va construi Biserica Anglicană. Campania de strângere a fondurilor a fost susținută de Prințesa Maria, cea care va frecventa regulat biserica. Biserica Anglicană a fost închisă în perioada celui de al Doilea Război Mondial și s-a redeschis în 1944 cu o slujbă de Crăciun. În perioada războiului biserica a fost îngrijită de îngrijitoarea Maria, care a fost decorată cu Crucea de bronz a ordinului Sfântului Augustin pentru cei 60 de ani în slujba Bisericii.
19
Strada Pictor Arthur Verona
Strada Pictor Arthur Verona este una dintre cele mai animate străzi din oraș. Este locul în care, an de an, se ține unul dintre cele mai importante evenimente culturale din București: Street Delivery. La fiecare ediție, pereții străzii sunt pictați de artiști pe diferite teme. Zona asta a Bucureștiului îmi este foarte dragă pentru că aici am copilărit. În video o să vă puteți bucura de lucrările artiștilor P • A • S • R și Vvander Viață.
20
Muralul POINT de pe Eremia Grigorescu
Probabil cel mai fotografiat mural din București, realizat de Sweet Damage Crew (Biex, Cage, Recis, Lost.Optics, Pandele, Shatran și Boeme). „Nu există un proiect cu care să ne mândrim în mod special, dar aș putea menționa aici, poate, cel mai cunoscut mural al nostru, cel de pe strada Eremia Grigorescu: „Make a point”, realizat în 2015 pe calcanul Hub-ului si teatrului alternativ POINT. Este vorba despre cel cu fata care își desenează propriul univers pe geamul pe care îl ține în mână”, spune Cage într-un interviu.
21
Grădina cu Filme - Cinema & More
Un proiect CREART, Grădina cu Filme - Cinema & More (Piața Lahovari nr. 7) a reușit să se impună, de-a lungul celor șapte ediții, drept unul dintre cele mai cool spații culturale urbane din centrul Bucureștiului, recreând atmosfera grădinilor de vară într-un spațiu dedicat artei cinematografice, teatrului, muzicii și dezbaterilor culturale.
Identitatea Grădinii cu Filme – Cinema & More este dată și de cunoscuta lucrare de artă stradală realizată de Sweet Damage Crew, care a devenit emblema acestui spațiu în aer liber – „Charlie”.
22
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf, construit între 1921 și 1922 după proiectul arhitectului Petre Antonescu, este simbol al victoriei României în Primul Război Mondial. Acesta leagă simbolic Bucureștiul atât de vechea Romă – civilizația care a impus arcul ca simbol al victoriei, cât și de sora latină Franța, Arcul din Paris comandat de Napoleon constituind un model pentru cel din București.
23
Muzeul de Artă Populară
Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici a fost ridicat la marginea Bucureștiului în 1905 pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului, un important exponent al medicinei românești de la începutul secolului al XX-lea. Însă în 1906 destinația clădirii se schimbă radical și devine adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și primul muzeu de profil din București, inițial denumit ,,Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici”. Clădirea plasată pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, nr. 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuși a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară. Demersul său de a aduna obiecte de artă națională a concis cu acela de a culege experiențe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici.
24
Parcul Herăstrău
Parcul Regele Mihai I (mult mai cunoscut sub numele de Parcul Herăstrau) a fost construit prin înlăturarea zonei mlăștinoase din jurul Lacului Herăstrau, iar arhitectul care a dat amploare acestui proiect a fost Nicolae Caranfil. Pentru amenajarea parcului între anii 1936 și 1939 și-au unit fortele arhitecții Ernest Pinard, Friedrich Rebhuhn și Octav Doicescu. Puțini știu că denumirea de „Herăstrau” vine chiar de la un gater, fierăstrău mecanic, care era situat pe malul lacului în dreptului podului. Din documentele istorice, fierăstrăul era amplasat pe zona DN1, fiind un obiect faimos în anii 1600, având chiar și străzi denumite după acesta (Ulița Fierăstrăului).
Vă las să descoperiți toate aceste locuri la pas și, nu uitați, pe 12 august ne vedem la Red Bull Dance Your Style, competiția globală de all-styles street dance. 16 dintre cei mai buni dansatori din România se vor duela la Teatrul de Vară Herăstrău pentru un loc în finala mondială din Africa de Sud. Noi, publicul, decidem învingătorul. Mă bazez pe voi?
1 min
Red Bull Dance Your Style vine la București!
𝐑𝐞𝐝 𝐁𝐮𝐥𝐥 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐞 𝐘𝐨𝐮𝐫 𝐒𝐭𝐲𝐥𝐞, competiția globală de all-styles street dance, vine la București.